Agricultura s-a digitalizat
Agricultura a cunoscut aceleași transformări ca industria odată cu apariția mașinii cu vapori, urmată de dezvoltarea mașinilor agricole. Azi, ansamblul mașinilor agricole integrează comenzi electronice și au pătruns în zona digitală, deci suntem mai bine informați despre starea și performanțele lor.
La rândul său, electronica s-a democratizat, senzorii și dronele colectează datele meteo, datele parcelelor, sau cele despre animale și, în mod global, datele despre viața întregii ferme. Azi putem lua pulsul oricărei activități a exploatației agricole și putem eficientiza totul.
Agricultura, ca orice sector economic, este direct conectată cu industria și tot ce înseamnă evoluție tehnologică presupune digitalizare, utilizarea softurilor și a computerelor de proces, monitorizarea foarte exactă a diverși și tot mai mulți parametri care, pe lângă faptul că sunt monitorizați, sunt, în același timp analizați și procesați prin diverși algoritmi de lucru. Acești algoritmi iau decizii care sunt transmise fie operatorului, fie execută comenzi sau operații în timp real, fără informarea operatorului.
Acest progres va facilita înțelegerea diferitelor problematici agricole, luarea deciziilor și îmbunătățirea performanțelor cu ajutorul roboților, dronelor sau senzorilor. Agricultorul este liber să le utilizeze potrivit necesităților sale sau să nu le utilizeze deloc.
Agricultura 4.0 poate furniza uneltele necesare deciziilor pe care agricultorul trebuie să le ia: înțelegerea mai bună a unei situații și capitalizarea comportamentului culturilor sau animalelor în funcție de anotimp și de condițiile meteorologice. Starea de maturitate a unei parcele, apariția bolilor plantelor, starea de sănătate a unui animal, ansamblul acestor informații ne ajută să câștigăm timp prețios și simplifică luarea deciziilor bazându-ne pe date obiective.
Agricultura 4.0 în practică
Pentru a răspunde la această întrebare, să vedem câteva exemple despre modul în care agricultura 4.0 poate fi folosită în practică pentru a face viața fermierului și mai bună.
- Analiza climei. Determinarea momentului ideal pentru recoltare, în funcție de meteo, de cursurile piețelor agricole și de caracteristicile fermei, de unde rezultă o optimizare a prețurilor de vânzare.
- Folosirea dronelor. Inspecția culturii cu drone facilitează culegerea informațiilor în timp redus. Rapoartele cu date referitoare la calitatea solului pot fi livrate în aproximativ 20–30 de minute cartografierea pe teren; supravegherea și monitorizarea culturilor extinse; supravegherea dăunătorilor și bolilor; eficiența irigațiilor și aplicarea pesticidelor; transmiterea în timp real a unor informații privind stadiul culturilor, posibilele anomalii, necesarul de apă..
- GPS-ul. Deși în România conceptul este relativ nou, agricultura de precizie a început cu tehnologiile utilajelor echipate cu GPS. Coordonatele obținute cu ajutorul GPS-ului le permit fermierilor să localizeze un anumit punct în câmp.
- Senzori. Asocierea coordonatelor cu senzorii de sol permite obținerea unor hărți de productivitate. Aceste hărți identifică zonele care necesită o atenție deosebită, pentru a fi corectate.
- Nu în ultimul rând, avantajul agriculturii 4.0 este faptul că, pe termen lung, aceasta devine cea mai economică metodă de abordare a procesului agricol. Atunci când există toate datele problemei și fiecare pas este bine stabilit, nu apar probleme care necesită costuri suplimentare. Investiția este estimată de la început, la fel și profitul.